miercuri, 16 decembrie 2015

VIRUȘII INFORMATICI

Virusul informatic este în general un program care se instalează singur, fără voia utilizatorului, și poate provoca pagube atât în sistemul de operare cât și în elementele hardware (fizice) ale computerului.(https://ro.wikipedia.org/wiki/Virus_informatic)


       Viruşii informatici reprezintă doar una dintre categoriile de programe vătămătoare - aşa-numitele malware - ce pot infecta computerele. 
   Viruşii reprezintă, într-un fel, copilăria fenomenului malware; azi, ameninţări mai sofisticate şi mai diversificate au complicat enorm problema protecţiei computerelor. 
     Aşa-numitele programe anti-virus realizate azi sunt, în realitate, programe anti-malware capabile să detecteze şi să elimine o gamă largă de ameninţări, de diverse tipuri. Dar, în accepţia comună a termenului, sunt numite ”viruşi” fel de fel de programe dăunătoare care infectează la un moment dat computerul.

Unele dintre cele mai periculoase şi răufăcătoare astfel de programe, care, de-a lungul vremurilor, au produs pagube şi panică în lumea utilizatorilor:
Un virus, în înţelesul strict al termenului, este un program care, odată pătruns în computer, se ataşează, în general, de fişiere executabile; când acestea sunt deschise, virusul se răspândeşte şi la alte asemenea fişiere. Deşi există şi unii viruşi creaţi doar ca să se răspândească, pur şi simplu, fără alte consecinţe, aproape întotdeauna viruşii poartă şi instrucţiuni menite să modific fişierele din computerul infectat.

Worm ("vierme") este un program capabil să se răspândească în mod autonom, fără a fi necesar să se ataşeze de alte programe din computer. Ca şi viruşii, programele de tip worm creează probleme, fie măcar prin faptul că consumă din lărgimea de bandă necesară transmiterii de date, încetinind traficul. Dar, de cele mai multe ori, fac mult mai mult rău decât atât.

Troian (de la "cal troian" - Trojan horse sau trojan) este un program dăunător deghizat într-unul paşnic sau chiar dezirabil.
Un troian se prezintă ca un fişier inofensiv şi interesant, tentându-l astfel pe utilizator să îl descarce de pe Internet, după care, precum grecii înarmaţi din burta calului, iese la iveală pericolul: software-ul malefic poate şterge documente sau poate instala alte programe vătămătoare.

Un troian, un worm sau un alt tip de malware poate fi utilizat pentru a instala un sistem de acces fraudulos, backdoor ("uşa din dos", cum ar veni), care permite unor operatori rău-intenţionaţi să se strecoare în sistem eludând procedurile de autentificare. Aşa reuşesc crackerii să pătrundă în computere, trecând de barierele de siguranţă care îi opresc pe alţi utilizatori.

Rootkits sunt tehnici folosite pentru a ascunde faptul că au fost instalate anumite programe nedorite; în cadrul unor asemenea operaţiuni, este modificat sistemul de operare al computerului-gazdă, astfel încât programul malware să fie disimulat, ferit de sistemele de detecţie. Uneori, asemenea tipuri de malware conţin instrucţiuni care nu numai că le fac aproape de nedetectat, dar împiedică şi ştergerea lor.

Spyware este un tip de malware care, instalat pe un computer fără ştirea utilizatorului şi greu de detectat, adună informaţii despre acesta şi le face accesibile altor persoane, care utilizează aceste informaţii în propriul lor interes. 
Un program spyware poate afla fel de fel de date: ce fel de site-uri web vizitează adesea utilizatorul, dar şi date de logare pe diverse site-uri, informaţii legate de finanţele personale şi altele, care, ajunse în mâinile cui nu trebuie, pot genera probleme. 

Programele malware evoluează continuu, devenind din ce în ce mai sofisticate, mai greu de detectat şi de înlăturat; în acelaşi ritm, se dezvoltă sistemele de protecţie, menite să apere computerele de intruziuni şi atacuri. E un fel de "cursă a înarmărilor", dramatică şi cu mize importante într-o lume modelată şi dominată în mare măsură de computere şi de Internet.
  • Deşi pericolul reprezentat de viruşi există şi continuă să evolueze, de-a lungul anilor programele antivirus au devenit mult mai eficiente; acest lucru a făcut posibilă detecţia şi eliminarea viruşilor şi, uneori, curăţarea fişierele infectate.
  • Calculatoarele sunt cele mai expuse riscului de a fi infectate de viruşi, din cauza nenumăratelor moduri prin care aplicațiile destinate lor pot fi obținute și instalate.
  • Sistemele de operare și browserele de Internet au devenit mult mai sigure, tocmai pentru a proteja utilizatorii de atacurile viruşilor. În ciuda acestor eforturi, fiecare utilizator are responsabilitatea să se protejeze singur. În prezent există multe programe antivirus dintre care unele sunt disponibile, în mod gratuit, în mediul online.

Este foarte important să luăm măsuri preventive împotriva atacurilor viruşilor informatici. Din această cauză, este foarte important să păstrăm o copie de rezervă a datelor noastre pe un suport de memorare extern (backup-ul datelor).
https://www.youtube.com/watch?v=rlDz1AqR9rk

Bibliografie:
  1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Virus_informatic
  2. http://www.stiintaonline.ro/7-reguli-simple-prin-care-ne-putem-feri-de-virusii-informatici/
  3. http://www.descopera.ro/capcanele-internetului/9604415-internetul-sub-amenintare-virusii-informatici














Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu