Flipped Classroom este o metodă foarte interesantă de predare, ce a fost dezvoltată foarte recent (în anul 2007) de către 2 profesori americani, Jonathan Bergman șiAaron Sams.
Această metodă, denumită The Flipped Classroom sau Flipping the Classroom (prescurtat FC), presupune inversarea ordinii acțiunilor în procesul de instruire, pe scurt, învațarea se face acasă, iar temele în clasă.
Flipped Classroom înseamnă că elevii/studenții sunt întâi expuși la un material nou în afara clasei prin vizualizarea sau "lecturarea" unor înregistrări video, apoi timpul din clasă este folosit pentru munca dificilă a asimilării și punerii în practică a cunoștințelor și informațiilor vizualizate și audiate anterior,prin diferite mijloace: rezolvare de probleme, discuții,dezbateri etc.
FC este un model pedagogic, în care temele obișnuite și elemente tipice ale unui curs sunt inversate.
Metoda ”Flipped classroom” este o metodă modernă utilizată în educație. Strategia facilitează minimalizarea timpului alocat predării și maximizarea timpului necesar interacțiunii cu elevii.
”Inversarea” (flip) constă în faptul că “predarea” noțiunilor de bază ale unei lecții se face acasă și nu în sala de clasă. ”Tema” de acasă a elevilor constă în angajarea lor motivată, cu eforturi proprii creative, în procesul cunoașterii, iar temele date clasic pentru aplicarea și consolidarea conținuturilor se efectuează în activitatea colaborativă din sala de clasă.
Elevii câstigă controlul asupra procesului de învățare prin studierea materialelor de curs în afara clasei, folosind lecturi, cursuri video pre-înregistrate sau emisiuni de cercetare.
Scopul principal al acestei metode este de a cultiva experiențe de învățare variate pentru cei care învață, care pot include învățarea prin colaborare, învățarea bazată pe proiect, învățare colaborativă de tip peer-learning și rezolvare de probleme.
Metoda ”Flipped Classroom” prezintă și unele avantaje:
Viruşii informatici reprezintă doar una dintre categoriile de programe vătămătoare - aşa-numitele malware - ce pot infecta computerele.
Viruşii reprezintă, într-un fel, copilăria fenomenului malware; azi, ameninţări mai sofisticate şi mai diversificate au complicat enorm problema protecţiei computerelor.
Aşa-numitele programe anti-virus realizate azi sunt, în realitate, programe anti-malware capabile să detecteze şi să elimine o gamă largă de ameninţări, de diverse tipuri. Dar, în accepţia comună a termenului, sunt numite ”viruşi” fel de fel de programe dăunătoare care infectează la un moment dat computerul.
Unele dintre cele mai periculoase şi răufăcătoare astfel de programe, care,de-a lungul vremurilor, au produs pagube şi panică în lumea utilizatorilor:
Un virus, în înţelesul strict al termenului, este un program care, odată pătruns în computer, se ataşează, în general, de fişiere executabile; când acestea sunt deschise, virusul se răspândeşte şi la alte asemenea fişiere. Deşi există şi unii viruşi creaţi doar ca să se răspândească, pur şi simplu, fără alte consecinţe, aproape întotdeauna viruşii poartă şi instrucţiuni menite să modific fişierele din computerul infectat.
Worm ("vierme") este un program capabil să se răspândească în mod autonom, fără a fi necesar să se ataşeze de alte programe din computer. Ca şi viruşii, programele de tip worm creează probleme, fie măcar prin faptul că consumă din lărgimea de bandă necesară transmiterii de date, încetinind traficul. Dar, de cele mai multe ori, fac mult mai mult rău decât atât.
Troian (de la "cal troian" - Trojan horse sau trojan) este un program dăunător deghizat într-unul paşnic sau chiar dezirabil.
Un troian se prezintă ca un fişier inofensiv şi interesant, tentându-l astfel pe utilizator să îl descarce de pe Internet, după care, precum grecii înarmaţi din burta calului, iese la iveală pericolul: software-ul malefic poate şterge documente sau poate instala alte programe vătămătoare.
Un troian, un worm sau un alt tip de malware poate fi utilizat pentru a instala un sistem de acces fraudulos, backdoor ("uşa din dos", cum ar veni), care permite unor operatori rău-intenţionaţi să se strecoare în sistem eludând procedurile de autentificare. Aşa reuşesc crackerii să pătrundă în computere, trecând de barierele de siguranţă care îi opresc pe alţi utilizatori.
Rootkits sunt tehnici folosite pentru a ascunde faptul că au fost instalate anumite programe nedorite; în cadrul unor asemenea operaţiuni, este modificat sistemul de operare al computerului-gazdă, astfel încât programul malware să fie disimulat, ferit de sistemele de detecţie. Uneori, asemenea tipuri de malware conţin instrucţiuni care nu numai că le fac aproape de nedetectat, dar împiedică şi ştergerea lor.
Spyware este un tip de malware care, instalat pe un computer fără ştirea utilizatorului şi greu de detectat, adună informaţii despre acesta şi le face accesibile altor persoane, care utilizează aceste informaţii în propriul lor interes.
Un program spyware poate afla fel de fel de date: ce fel de site-uri web vizitează adesea utilizatorul, dar şi date de logare pe diverse site-uri, informaţii legate de finanţele personale şi altele, care, ajunse în mâinile cui nu trebuie, pot genera probleme.
Programele malware evoluează continuu, devenind din ce în ce mai sofisticate, mai greu de detectat şi de înlăturat; în acelaşi ritm, se dezvoltă sistemele de protecţie, menite să apere computerele de intruziuni şi atacuri. E un fel de "cursă a înarmărilor", dramatică şi cu mize importante într-o lume modelată şi dominată în mare măsură de computere şi de Internet.
Deşi pericolul reprezentat de viruşi există şi continuă să evolueze, de-a lungul anilor programele antivirus au devenit mult mai eficiente; acest lucru a făcut posibilă detecţia şi eliminarea viruşilor şi, uneori, curăţarea fişierele infectate.
Calculatoarele sunt cele mai expuse riscului de a fi infectate de viruşi, din cauza nenumăratelor moduri prin care aplicațiile destinate lor pot fi obținute și instalate.
Sistemele de operare și browserele de Internet au devenit mult mai sigure, tocmai pentru a proteja utilizatorii de atacurile viruşilor. În ciuda acestor eforturi, fiecare utilizator are responsabilitatea să se protejeze singur. În prezent există multe programe antivirus dintre care unele sunt disponibile, în mod gratuit, în mediul online.
Este foarte important să luăm măsuri preventive împotriva atacurilor viruşilor informatici. Din această cauză, este foarte important să păstrăm o copie de rezervă a datelor noastre pe un suport de memorare extern (backup-ul datelor).
O reţea de socializare este definită ca o hartă a relaţiilor dintre indivizi ce indică modurile în care ei sunt conectaţi prin diverse grade de familiaritate socială pornind de la cunoştinţe întâmplătoare până la legături familiale puternice.
Reţelele de socializare fac referire şi la o categorie de aplicaţii online ce ajută la conectarea prietenilor, partenerilor de afaceri şi grupurilor de interese, o facilitate de a păstra legătura cu toţi cei cunoscuţi și/sau de a împărtăşi pasiunile şi hobby-urile cu alte persoane.
Activitatea în cadrul reţelelor de socializare poate prezenta anumite avantaje şi dezavantaje.
Principaleleavantaje ar putea fi: comunicarea într-un mediu deschis şi prietenos, accesul rapid la o serie de informaţii,contactul permanent cu ceilalti,mai ales cu cei aflaţi la distanţa etc.
Dezavantajele ce le poate prezenta activitatea din mediul online ar putea fi: atacul asupra datelor personale în diferite scopuri; compromiterea personală; rețelele de socializare pot deveni "un drog modern" care nu dă doar dependență, ci are și alte efecte negative, cum ar fi izolarea.
www.google.ro
Reţelele de socializare pot fi considerate un instrument educaţional deoarece multe dintre acestea permit crearea unor grupuri (grupul clasei, grupul unui an, etc.) şi în acest fel informaţiile se transmit într-un mod facil şi rapid.
Învăţarea prin intermediul acestor reţele constituie o alternativă educaţională atractivă care reduce restricţiile de ordin temporal, social, spaţial sau de altă natură.
Avantajele acestui tip de învăţare pot fi:
spaţiul în care lucrează este intim şi nu necesită formalizare;
utilizatorul poate învăţa în ritmul său, controlându-şi rapid progresele, beneficiind de un feedback rapid şi permanent;
interacţiunea cu profesorul este liberă şi neconstrângătoare;
nu sunt necesare cheltuieli de deplasare şi nici întreruperea activităţii profesionale curente;
dacă învăţământul tradiţional este organizat pe grupe de vârstă, cel online este organizat pe subiecte;
într-o clasă virtuală pot fi reuniţi subiecţi de toate vârstele, cu pregătiri diferite, neglijând graniţele spaţiale.
Rețelele de socializare facilitează comunicarea și accesul la diferite surse de informații, utilizarea în exces a acestor mijloace de comunicare poate atrage după sine o serie de consecințe negative în planul dezvoltarii emoționale sau sociale ale adolescentului.
În concluzie, utilizarea rețelelor de socializare în învățământ reprezintă recunoașterea schimbării sociale produse de acest fenomen. Ca și în cazul forumurilor sociale din cadrul conferințelor educaționale, site-urile de socializare le dau elevilor/studenților sentimentul că aparțin de o comunitate și posibilitatea de a-și explora propria identitate.
Mai puțină birocrație, mai mult timp pentru predarea cursurilor
Google Classroom a fost conceput pentru ca profesorii și studenții să se poată conecta cu ușurință la curs, să își urmărească evoluția și să realizeze multe lucruri împreună.
Google Classroom este centrul de comandă pentru curs. Creați cursuri, distribuiți teme, trimiteți feedback și vedeți totul într-un singur loc. Instantaneu. Fără hârtie. Simplu.
Cu Google Classroom nu-ti mai poti pacali profesorii cum ca ti-ai uitat tema acasa.
Google Classroom se integrează cu Google Docs, Gmail și Google Drive.
Aplicatia Google Classroom le permite elevilor să trimită temele către profesori prin intermediul telefonului. Astfel, ei nu vor mai avea nicio scuză că… “și-au uitat temele acasă”. Google a rezolvat și problema asta! Compania tocmai a lansat aplicația Classroom pentru telefoanele cu iOS si Android. Cu ajutorul ei poți să fotografiezi temele și să le salvezi, și nu va fi nevoie să fii online pentru ca profesorii să-ți acceseze lucrarea.
Google Classroom oferă totodată posiblitatea de a încărca desene sau PDF-uri de pe o altă aplicație sau de pe Google Drive. Cât despre aplicația similară destinată desktop-urilor, aceasta a fost îmbunatățită cu posibilitatea de a arăta profesorilor o listă cu indicații, ca să știe ce au primit de la studenți și ce mai au de primit.
Classroom este numele noului serviciu creat de Google pentru profesori. Acesta se va alătura suitei de aplicații web la care școlile și universitățile au deja acces, Google Apps for Education.Colecția de programe conține servicii accesibile și altor categorii de utilizatori - aplicații pentru documente, prezentări și calcul tabelar, dar cu unele modificări specifice sistemului de învățământ.
Classroom este un instrument care ajută la integrarea tuturor serviciilor existente, ajutându-i pe profesori să dea teme și să înregistreze progresele elevilor, indiferent de forma în care sunt prezentate temele.
Scop:
Să ajute cadrele didactice să creeze, să organizeze teme și să ofere feedback eficient elevilor.
Să faciliteze comunicarea dintre studenți și profesori.
Beneficii:
Profesorii pot fie adăuga direct în interfața de clasă studenți sau pot trimite un cod special acestora pentru ca ei să poata accesa zona dedicată.
Economie de timp – ușor de folosit.
Profesorii pot crea și evalua rapid temele.
Organizare:
Îmbunătățește comunicarea.
Elevii pot vedea toate temele alocate într-o pagină dedicată. Materialele suport sunt stocate automat în foldere în Google Drive.
Profesorii pot face anunțuri și pot pune întrebări în timp real. Elevii vor avea un spatiu al lor unde vor putea posta.
Siguranță și costuri:
Nu conține reclame, nu folosește conținutul sau datele colectate în scopuri publicitare.
Este gratuit pentru școli.
Aplicația Classroom a fost concepută pentru a-i ajuta pe profesori să creeze și să colecteze temele fără să mai fie nevoie de hârtie și are funcții care permit să economisim timp, cum ar fi posibilitatea de a crea automat o copie a unui document Google pentru fiecare student. De asemenea, aplicația creează dosare Drive pentru fiecare student și temă în parte și, astfel, totul rămâne organizat.
Studenții pot păstra evidența temelor care trebuie predate accesând pagina Teme și să înceapă să lucreze la ele cu un singur clic. Profesorii pot vedea rapid cine și-a terminat sau nu tema și să ofere feedback și note în timp real, direct din Classroom. (http://scripteh.info/rom/index.php/submit-an-article/84-faqs/313-ce-este-google-classroom)
e Twinning este comunitatea şcolilor din Europa. eTwinning oferă personalului didactic (profesori, directori etc.) ce activează în şcolile din ţările europene participante, o platformă de comunicare, colaborare, demarare proiecte şi schimb de informaţii, un spaţiu în care să simtă că fac parte din cea mai palpitantă comunitate educaţională din Europa. Acţiunea eTwinning promovează colaborarea şcolară în Europa prin intermediul tehnologiilor informaţiei și comunicării (TIC), oferind asistenţă, instrumente de lucru şi servicii şcolilor.
(www.google.ro)
Portalul eTwinning (www.etwinning.net) este punctul central de întâlnire şi de lucru al acţiunii. Portalul este disponibil în 26 de limbi şi numără circa 230.277 de membri şi peste 5462 de proiecte din toată Europa.
De asemenea, portalul pune la dispoziţia cadrelor didactice instrumente online cu ajutorul cărora pot căuta parteneri, pot demara proiecte, pot face schimb de idei şi bune practici şi pot începe să colaboreze imediat graţie gamei variate de instrumente personalizate de pe platforma e Twinning.
Biroul Central de Asistenţă eTwinning este administrat de European Schoolnet, un parteneriat internaţional format din 31 ministere europene ale educaţiei, ce concepe instrumente de învăţare pentru şcolile, cadrele didactice şi elevii din Europa.
La nivel naţional, eTwinning beneficiază şi de sprijinul a 37 de birouri naționale de asistență. Portalul eTwinning (www.etwinning.net) este punctul central de întâlnire şi de lucru al acţiunii. Portalul este disponibil în 26 de limbi şi numără circa 230.277 de membri şi peste 5462 de proiecte din toată Europa.
Lansat în 2005 drept componenta fundamentală a programului eLearning al Comisiei Europene, e Twinning a devenit parte integrantă a Erasmus+, Programul UE pentru Educație, Formare, Tineret și Sport, din 2014.
Despre platforma eTwinning
Platforma europeană www.etwinning.net se adresează tuturor şcolilor din învăţământul preuniversitar, tuturor profesorilor, indiferent de disciplina predată, directorilor de unităţi şcolare, bibliotecarilor şi inspectorilor şcolari. Prin intermediul platformei, eTwinnerii au acces la o reţea europeană şi oportunităţi pentru dezvoltare profesională, prin colaborarea în proiecte internaţionale şi prin participarea la seminarii internaţionale de formare/ schimburi de experienţă. Elevii și cadrele didactice au acces la un cadru activ de învățare, la instrumente pedagogice care integrează noile tehnologii în procesul didactic.
https://www.etwinning.net/ro/pub/index.htm
Platforma e Twinning.net oferă:
instrumente pedagogice care integrează noile tehnologii în procesul de învăţare;
apropierea de celelalte ţări participante şi mai buna cunoaştere a acestora;
implicarea în activităţi curriculare comune;
participarea profesorilor la o reţea europeană şi oportunităţi pentru dezvoltare profesională, prin colaborarea în proiecte internaţionale şi prin participarea la seminarii internaţionale de formare/ schimburi de experienţă;
un cadru atractiv de învăţare pentru elevi şi pentru profesori;
recunoaşterea oficială şi o mai mare vizibilitate a activităţii participanţilor la nivel naţional şi european;
premii anuale şi certificate naţionale şi europene de calitate pentru cele mai bune proiecte.
Beneficiile participării la e Twinning
Un program pentru profesori
eTwinning facilitează accesul profesorilor la un mediu virtual de colaborare şi de schimb de experienţă, la parteneriate cu alţi profesori şi la activităţi de formare profesională, alături de colegi din ţările europene.
Un program pentru elevi
Prin participarea la proiecte de eTwinning (înfrăţire online între şcoli), elevii au posibilitatea să comunice cu alţi elevi din ţările participante, să afle elemente de specific cultural sau de specific al educaţiei în ţările partenere, să înveţe utilizând noile tehnologii şi să îşi perfecţioneze competenţele de comunicare în limbi străine.
Un program pentru comunitate
Înfrăţirea online a şcolilor poate fi însoţită de înfrăţirea comunităţilor. Unele localităţi au decis să se “înfrăţească” şi să completeze comunicarea şi cooperarea online prin alte proiecte – vizite, activităţi culturale pentru adulţi etc.
În contextul evoluției spectaculoase a noilor tehnologii, posibilitatea ca manualele tipărite să fie înlocuite cu cele digitale este o problemă foarte serioasă care naște controverse aprige peste tot în lume. Prin urmare, ea trebuie prezentată cu date, cifre și estimări riguroase, după ce a fost analizată sub toate aspectele, corelată cu celelalte domenii ale sistemului de învățământ și pusă în dezbatere publică pentru a se cunoaște toată gama de argumente pro și contra și a se lua decizii responsabile.
Manualul digital este o replică digitală a celui tipărit ce completează activitățile de învățare existente în versiunea tipărită cu activități multimedia interactive. Acestea oferă mai multă varietate elevilor, transformându-i în membri activi ai procesului de învățare.
Printre avantajele cel mai des menționate de susținătorii manualelor digitale mentionăm:
elevii nu vor mai fi nevoiți să poarte zilnic în ghiozdane cărți grele care le pot pune în pericol sănătatea, ci vor veni la școală doar cu o tabletă pe care pot fi stocate sute de manuale;
elevii sunt în general atrași de noile tehnologii;
într-un manual digital informația poate fi updatată/ revizuită foarte ușor;
a învăța devine un lucru plăcut, manualul digital permițând un grad foarte ridicat de interactivitate cu elevul și dezvoltându-i creativitatea;
elevii vor fi mai bine pregătiți pentru a urma cariere bine plătite în domeniul IT deoarece pe tablete se pot stoca fișe de lucru, teme pentru acasă etc., se reduce cantitatea de hârtie utilizată la clasă, în favoarea protejării mediului înconjurător;
manualele digitale vor conține în plus față de cele clasice și activități multimedia interactive de învațare, care pot fi exerciții interactive, jocuri educaționale, animații, filme și simulari;
elevii ar putea sa învete notiuni teoretice pe aplicații practice, care să îi ajute să înteleagă mai bine lecțiile și să le aprofundeze; învățatul să nu mai reprezinte pentru elevi o obligație neplacută, ci ar putea deveni distractiv și interactiv;
manualele digitale vor putea fi accesate online, pe platforma www.manuale.edu.eu; platforma va conţine o aplicaţie software dedicată, care va cuprinde, într-o bibliotecă virtuală, variantele online ale manualelor şcolare pentru toate disciplinele şi modulele de pregătire.
Argumentele contra introducerii manualelor digitale:
manualele digitale presupun costuri suplimentare pentru părinți, pentru că ele pot fi accesate doar de pe laptop, tabletă, e-reader; părinții vor fi nevoiți să le achiziționeze aceste dispozitive pentru ca aceștia să poată utiliza noile manuale;
studiile arată că utilizarea intensă a tabletelor afectează sănătatea copiilor;
tabletele distrag atenția elevilor care, în loc să învețe, pot fi atrași de jocuri, email etc.;
mulți profesori nu știu să utilizeze noile tehnologii și formarea acestora ar necesita costuri mari care s-ar adăuga celor necesare achiziționării de tablete, softuri de manuale, creării de infrastructură wi- fi etc.;
studiile demonstrează că persoanele care citesc un text în format hârtie înțeleg și învață mai bine decât persoanele care citesc un text digital;
tabletele nu sunt necesare deoarece manualele tipărite, chiar și dacă sunt mai vechi și nerevizuite, acoperă conținuturile de bază.
specialiştii trag un semnal de alarmă şi spun că timpul petrecut de copil/elev în exces pe tablete, ipad-uri sau calculatoare poate crea dependenţă, îl pot face agresiv, obez şi să nu mai dorească să socializeze cu cei din jur.
În concluzie, manualele digitale sunt o resursă educaţională modernă ca rezultat al imaginaţiei, iniţiativelor, experimentelor şi promovărilor, cercetării şi dezvoltării noilor tehnologii în educaţie, în procesele sistemului de învăţământ.
https://www.google.ro
Orice schimbare/ modificare indiferent în ce domeniu provoacă reacții pro și contra. Încă nu suntem atat de deschisi la nou pe cât ne-am dori, dar până la urmă contradicțiile sociale inspiră normalitatea unui popor și una dintre aceste contradicții o reprezintă introducerea manualelor digitale în școli.
O nouă industrie se dezvoltă pe
fondul temerilor cu privire la modul în care tehnologia ne afectează viața. Tot
mai multe companii promit să vindece dependența de internet,
prin unele activități care variază de la terapie la tabere de aventură în
natură.
În SUA, astfel de programe se
adresează atât adolescenților, cât și adulților, iar participanții susțin ca
tratamentul poate avea rezultate impresionante, scrie The Atlantic.
The Atlantic precizează totuși că industria ce se prefigurează
există într-o zonă medicală "gri". Dependența de internet nu este un
diagnostic oficial în "Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor
mentale", publicat de Asociația Americană de Psihiatrie, iar experții în
sănătate mintală se contrazic cu privire la faptul că atașamentul excesiv de tehnologie poate fi considerat, de fapt, o dependență
care trebuie tratată.
Cu toate acestea, numeroși oameni
sunt dispuși să platească pentru a se "descotorosi" de smartphone-uri și de internet, măcar pentru o vreme, iar
oferta este variată.
De exemplu, Outback Therapeutic Expeditions din Utah este un centru
pentru tratatarea dependenței de internet a adolescenților. Pentru a evalua
gravitatea situației potențialilor pacienți, tinerii trebuie să completeze câteva
chestionare.
Sunt considerate semnale
de alarma schimbarea obiceiurilor privind alimentația și somnul,
precum și încercările eșuate de a reduce timpul petrecut online.
Potrivit experților, nu este
relevant doar numărul de ore petrecut pe internet, ci și modul în care este
afectată viața de zi cu zi în ceea ce privește relațiile, munca sau sănatatea.
Programul Outback include servicii
de sănatate mintală, dar și activități de aventură în natură. Costurile
programului, care dureaza 44 de zile, sunt cuprinse între 25.000 de dolari si
30.000 de dolari. În astfel de centre sunt tratați cei
dependenți de jocuri video,
dar și cei care simt dorința compulsivă de a intra constant pe Facebook sau pe
Instagram.
Un tanar de 16 ani, care a
participat la acest program, spune: "A fost un sentiment ciudat. Mă aflam în
mijlocul pustietății și nu puteam face nimic pentru a avea acces la calculator. În cele din urmă, am realizat că pot trăi și fara
el”.
La reSTART
Center for Digital Technology Sustainability din Washington,
oamenii pot participa la sesiuni de terapie în afara sediului, dar și la
grupuri de sprijin concepute după modelul celor 12 pași de recuperare promovat
de Alcoolici Anonomi. Programul durează între 8 si 12 săptămâni. Pentru 8 săptămâni,
participanții vor plăti aproximativ 30.000 de dolari.
Compania Digital
Detox, al cărei slogan este "Deconectează-te pentru a te reconecta", a dechis deja mai
multe tabere în diferite zone din SUA, ca urmare a cererii tot mai mari. Pretul
pentru un weekend fară tehnologie începe de la 495 de dolari; multe dintre activitatile oferite sunt
specifice unei tabere de vară: tir cu arcul, drumeții, înot, arte și meserii, însă
nu este neobișnuit ca oamenii să vorbească și despre modul în care folosesc
tehnologia.
In Europa, un curs denumit "Unplugged Weekend" se desfașoară
într-o zonă deluroasă din Țara Galilor și costă aproximativ 300 de dolari, suma
în care sunt incluse cazarea, mâncarea și activitățile specifice, scrie BBC. Orice dispozitiv electronic rămâne la intrare.
Hotelurile Westin din Dublin oferă un pachet special de detoxificare digitală. Cei
interesați plătesc 175 de euro pe noapte.
Faptul ca exisă aceste programe nu înseamnă
neapărat că putem vorbi de o dependență reală, spun criticii. Potrivit acestora,
lipirea etichetei "dependență" de utilizarea în exces a internetului
poate duce la stigmatizare, la tratament inutil cu medicamente și la stabilirea
unui precedent în care orice activitate poate fi considerată patologică.
Totusi, atât timp cât oamenii cred că
tehnologia le afectează calitatea vieții, cererea pentru astfel de servicii va
continua. Iar unii dintre cei mai proeminenți specialiști din domeniu cred că
este doar o chestiune de timp până când dependența de internet va fi un
diagnostic acceptat la scară largă, cel putin în SUA, ceea ce va face ca
tratamentul să fie mai accesibil.
